Dragii mei, nu imi vine sa cred ca au trecut doi ani de cand am inceput aceasta aventura. Am inceput timid, fara sa stiu tainele acestui job, am invatat din mers si mai am multe de invatat, dar am o bucurie, pentru ca stiu ca am reusit sa-i inspir pe multi dintre voi. Stiu ca uneori v-am si socat prin alegerile mele vestimentare si cu siguranta vor mai fi destule astfel de momente, dar firea mea exploziva si energica ma inspira cateodata sa iau astfel de decizii. Dar nu uitati: moda nu este matematica, este o fantezie de moment, pe care o transpunem in realitate prin haine. Asa ca indrazniti mai mult si sa nu va fie frica de ceea ce zic oamenii din jurul vostru. Aveti incredere in voi, pentru ca doar atitudinea corecta va poate aduce acolo unde va doriti. 

Eu una stiu cu siguranta ca acesta este drumul pe care vreau sa merg si chiar daca uneori raman in urma cu somnul sau obosesc, placerea de a face ceea ce imi place este mult mai mare. Sa fii blogger inseamna multa munca: imaginatie, inspiratie, prezenta continua in online si offline, conectare permanenta la tendintele care se schimba cu o rapiditate uimitoare si multe altele, dar atunci cand primesti credit pentru lucrurile facute bine compenseaza toata munca. Iar eu ma bucur pentru ca munca mea a avut multe aprecieri in ultima vreme si pentru asta trebuie sa va multumesc voua, cititorii mei dragi, care ma urmariti zi de zi pe blog, Facebook si Instagram. Si pentru ca sunt la capitolul multumiri as vrea sa le multumesc oamenilor din spatele meu, care m-au sprijinit in acesti doi ani. 

George Enache este omul cu care am inceput aceasta aventura, cel care mi-a facut grafica bloglui, grafica posturilor, cel care mi-a dat curaj sa indraznesc mai mult in alegerea tinutelor vestimentare si omul de la care am invatat foarte multe despre istoria modei. L-ati vazut foarte putin prezent pe blogul meu, pentru ca nu isi doreste sa iasa in fata, desi eu mai trag de el sa ne impartaseasca din vasta lui experienta. Multumesc, George! 

Responsabila pentru pozele mele este in mare parte Iuliana Popescu. Ea este cea care se chinuie impreuna cu mine, pe frig sau pe caldura mare, sa facem pictoriale cat mai profesioniste si pentru asta ii multumesc. 

Inainte de Iuliana am colaborat cu Madalina Dumitriade, cu care am descoperit ce inseamna postura de model. Multumesc, Madalina, pentru ca ai avut rabdare cu o incepatoare. Iar pentru o parte din shootingurile realizate la Fashion Weeks vreau sa le multumesc lui Rares Pulbere, Oana Mihoc, George Maracineanu si Leo Klim. Dragilor, va multumesc pentru tot. 

Responsabile pentru look-urile mele sunt si doua prietene dragi, profesioniste. Camelia Negrea este hair stilistul meu de aproximativ sapte ani si cea care incearca sa imi inteleaga toate schimbarile de culoare si stil, cea care imi pune frana cand ma apuca mania de a taia parul. 

Cu Bianca Marca m-am cunoscut in urma cu un an si ceva si de atunci lucram impreuna. Ea ma machieaza pe fuga, in drum spre eveniment, sau vine la mine la sapte dimineata sa ma machieze pentru ca am shooting. Este o profesionista si o prietena draga. Dragile mele, va multumesc. 

Si pentru ca pe langa statutul de blogger, mai am unul de persoana publica (ceea ce nu este intotdeauna usor), PR-ii mei Sorin Dutoiu si Cristian Stan au facut o treaba minunata in a intermedia relatia mea cu presa. Dragilor, va multumesc pentru tot ce ati facut pentru mine si pentru toate incurajarile. Agentia de Presa mondena rulzz! 

Iar la sfarsit am vrut sa las cele mai de suflet multumiri, pentru ca se refera la familia mea. Copiiilor mei, Ingrid si Harold, care ma inteleg, pentru ca trebuie sa calatoresc mult (dar sunt o mama autoritara chiar si prin telefon ), mamei mele, Gabriela, care intotdeauna a fost alaturi de mine, surorii mele, Andreea, si verisoarei mele, Monica, cu care lucrez impreuna la Rawyal Brunch&Cakes. Ele sunt sunt cei mai mari critici vestimentari ai mei. Si daca ar trebui sa va insir toata familia mea am pierde ceva timp, dar ei se stiu si sunt acolo langa mine, no matter what. Va iubesc pe toti!